Dosar BURSA | America azi: Izolare, Polarizare, Reconfigurare Globală (Episodul III)

În volumele anterioare, am analizat atât tensiunile interne care fragilizează democraţia americană, cât şi izolarea internaţională care redefineşte poziţia SUA în lume. În acest ultim episod, ajungem la chestiunile cele mai grave: strategia profundă a lui Trump 2.0, posibila sa complicitate ideologică cu Rusia, dar şi criza de legitimitate a Americii în ordinea globală.

• Pe termen scurt, Trump nu va fi înlăturat complet din funcţie

Tendinţa dominantă, atât internă, cât şi externă, este una de opoziţie faţă de Administraţia Trump 2.0. Deşi sprijinul republican rămâne fidel şi consistent, impactul negativ al polarizării, presiunii judiciare şi izolării internaţionale se acumulează.

• A. Prognoză privind rezistenţa administraţiei Trump 2.0:

Probabilitatea ca Donald Trump să îşi finalizeze mandatul este moderat-ridicată (≈70%), dar sub semnul unei instabilităţi continue.

- De ce ar putea rezista;

- Baza republicană solidă şi loială;

- Controlul executiv şi sprijinul din partea elitei conservatoare;

- Lipsa unui mecanism clar de destituire în actualul echilibru politic al Congresului;

- De ce ar putea fi vulnerabil;

- Escaladarea protestelor interne şi a litigiilor;

- Posibile acuzaţii juridice sau anchete federale;

- Crize externe care ar agrava izolarea diplomatică;

- Presiuni instituţionale şi chiar dezertări din interiorul Partidului Republican, în cazul în care popularitatea scade sub pragul de 40%.

Scenariul cel mai puţin hazardat, în acest moment, este cel al unui mandat complet, marcat de proteste şi crize instituţionale, cu un potenţial real de blocaj legislativ sau impeachment parţial (punerea sub acuzare oficială a preşedintelui), dar fără înlăturare completă din funcţie, cel puţin pe termen scurt.

• B. Presupusele obiectivele ale administraţiei Trump 2.0

Pe fondul escaladării tensiunilor economice şi al izolării internaţionale, unii analişti sugerează că măsurile adoptate de administraţia Trump 2.0 nu sunt simple derapaje sau greşeli de guvernare, ci fac parte dintr-o strategie deliberată de reconfigurare radicală a rolului Statelor Unite în lume. Donald Trump şi cercul său de apropiaţi par să promoveze o viziune anti-globalistă în care colapsul parţial al ordinii internaţionale actuale este văzut ca un pas necesar pentru renaşterea Americii ca putere suverană, izolaţionistă şi autoritară.

În acest context, facţiunea acceleraţionistă din cadrul administraţiei - reprezentată ideologic de grupuri precum Heritage Foundation sau Claremont Institute şi politic de figuri precum JD Vance şi Susie Wiles - susţine că dezintegrarea controlată a instituţiilor federale şi a alianţelor globale ar permite reconstruirea unei Americi "purificate" de influenţele liberale şi internaţionaliste. Această direcţie explică de ce măsuri cu impact negativ aparent - precum greşelile de calcul tarifar, abandonul acordurilor internaţionale sau şocurile comerciale - nu sunt corectate, ci accentuate. În logica acestui proiect ideologic, criza nu este un pericol, ci un instrument.

Dar cât de adânc se resimte ruptura produsă de Trump 2.0 în sistemele internaţionale fundamentale? O analiză completă - în articolul: "Implicaţiile globale ale politicilor promovate de Washington: Ordinea Liberală, NATO şi Drepturile Omului"

Citeşte Implicaţiile globale ale politicilor promovate de Washington: Ordinea Liberală, NATO şi Drepturile Omului

• C. Intersecţia ideologică a Americii lui Trump cu Rusia lui Putin

Alexandr Dughin, cunoscut şi ca "ideologul lui Putin", a declarat, în 30 martie 2025, în cadrul unui interviu acordat CNN, că "putinismul a învins în SUA", odată cu alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi că "Rusia lui Putin" încetează a fi văzută în America drept un inamic, în condiţiile în care există o apropiere ideologică între simpatizanţii lui Trump şi cei ai lui Putin.

Deşi oficial Administraţia Trump 2.0 nu se declară aliată a Rusiei, mai multe elemente converg către o aliniere ideologică indirectă şi periculoasă pentru poziţia globală a SUA:

- Puncte comune între ideologia "America First" şi "Russkiy Mir":

1.Anti-globalism şi suveranism radical

- Atât Trump, cât şi Putin contestă instituţiile internaţionale (ONU, OMC, NATO, UE) şi valorile universaliste ale democraţiei liberale.

2.Autarhie şi protecţionism economic

- Trump impune tarife, retrage SUA din acorduri comerciale; Rusia, sub sancţiuni, promovează o economie închisă, naţionalistă.

3.Autoritarism legitimist

- Ambii lideri consideră că statul trebuie să fie condus de o elită "loială" şi că opoziţia, presa liberă sau justiţia pot fi "obstacole".

4.Războiul cultural şi retorica civilizaţională

- Apelul la "valorile tradiţionale", la o identitate naţională asediată, şi la lupta împotriva progresismului sunt teme centrale comune.

- Rezultat: o aliniere strategică tăcută

Această convergenţă ideologică este observată cu îngrijorare de aliaţii occidentali ai SUA, mai ales în Europa Centrală şi de Est, unde Rusia este văzută ca o ameninţare directă. Reticenţa lui Trump faţă de NATO şi ambiguitatea privind Ucraina alimentează temerile că Trump slăbeşte din interior coeziunea democratică occidentală, în timp ce adoptă o retorică compatibilă cu cea a regimurilor autoritare.

O dovadă recentă în acest sens este decizia Statelor Unite de a se retrage din Centrul internaţional pentru urmărirea în justiţie a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA) - o structură aflată sub egida Eurojust, dedicată documentării crimelor de război ruse. Anunţul făcut de preşedintele Eurojust, Michael Schmid, la începutul lunii aprilie 2025, confirmă că retragerea a fost motivată de "o schimbare de priorităţi în cadrul Departamentului de Justiţie" al SUA.

Această decizie a fost percepută ca un gest simbolic şi politic de distanţare faţă de eforturile internaţionale de tragere la răspundere a regimului de la Kremlin, alimentând şi mai mult suspiciunile că administraţia Trump 2.0 preferă o neutralitate ambiguă în raport cu agresiunea rusă din Ucraina, în contradicţie cu poziţiile adoptate anterior de Washington şi de partenerii săi europeni.

• Postfaţă | America între forţă şi fragilitate: Ce urmează după Trump 2.0?

La finalul acestui dosar, o concluzie grăbită ar fi contraproductivă. Donald Trump nu este un simplu om politic, iar Administraţia sa 2.0 nu este o simplă reluare de ciclu electoral. Ce avem în faţă este o mutaţie profundă: a sistemului politic american, a relaţiilor internaţionale, dar mai ales a înţelegerii despre ce înseamnă putere într-o lume descentralizată.

Trump guvernează nu doar prin decizii, ci prin tensiuni. Forţează limite, provoacă reacţii, dezvăluie fisuri - în Congres, în NATO, în sistemul comercial global, în însăşi fibra morală a Occidentului liberal. Aparenta lui forţă ascunde o fragilitate sistemică: o Americă împărţită, o lume în tranziţie, instituţii care încă se adaptează la o realitate pe care nu o mai pot controla.

Unii vor spune că este o regresie. Alţii vor insista că este începutul unei purificări ideologice. Însă, dincolo de simpatii sau aversiuni, rămâne o realitate greu de ignorat: Trump nu este cauza unei crize, ci expresia ei. El este simptomul unui secol care şi-a pierdut certitudinile: despre globalizare, despre democraţie, despre adevăr.

Astfel, adevărata întrebare nu este dacă Donald Trump va fi înlăturat sau va triumfa în al doilea mandat.

Ci, va mai reuşi America să se reinventeze după el? Sau va deveni - poate pentru prima dată în istoria sa - o putere mondială fără un sens clar, cufundându-se în acea lume multipolară care îi face loc Rusiei la masa jucătorilor mondiali, aşa cum îşi doreşte Vladimir Putin?

În funcţie de acest răspuns, nu doar destinul Statelor Unite se va decide.

Ci echilibrul întregii ordini internaţionale, care încă gravitează - chiar şi în absenţă - în jurul Washingtonului.

Citiţi ziarul BURSA pentru urmările acestei mutaţii globale.

Citeşte Dosar BURSA | America azi: Izolare, Polarizare, Reconfigurare Globală (Episodul II)

Citeşte Dosar BURSA | America azi: Izolare, Polarizare, Reconfigurare Globală (Episodul I)